Lucrările de edificare a Palatului Episcopal din Sighetu Marmației au început în toamna anului 1912, pe baza proiectului arhitectului Sándi Gyula (1868-1953), construcția fiind încredințată Societății „Adolf Fucs et CO” din Beregovo (Ucraina de astăzi), aceeași firmă care a construit și clădirea Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației. Ca o noutate, în structută constructorul a folosit fierul beton, ceea ce face ca Palatul să fie prima construcție din Sighet în care să fi fost folosit acest material inedit pentru acea vreme. Clădirea, construită în stil romantic, pe trei niveluri, cu două aripi de clădire, dispuse în jurul unui corp central, prevăzut cu patru turnuri și acoperișuri conice, a fost terminată într-un timp record, inaugurarea ei având loc la 1 Decembrie 1913, panglica inaugurală fiind tăiată de comitele Maramureșului Vasile Negrea. După anul 1918, clădirea a intrat în patrimoniul administrației românești și i s-a dat destinația de Palat al Culturii, pe frontispiciul acestui fiind scris „Palatul Cultural Regele Carol”, primul director al acestuia fiind Dr. Vasile Chindriș. În luna mai a anului 1928, clădirea este închiriată Despărțământului Sighet al „Astrei”, însă, după opt ani, din cauza neplății la timp a chiriei, Prefectura județului a reziliat contractul de închiriere. În anul 1937, în urma reînființării Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului, cu sediul în Sighetu Marmației, Guvernul României a dăruit pe vecie Palatulca reședință eparhială noii Episcopii. Astfel, Consiliul de Miniștri, în ședința din 26 ianuarie 1938, autorizează conducerea județului Maramureș să cedeze Palatul Cultural pentru instalarea reședinței episcopale. Semnează această hotărâre Armand Călinescu, prim-ministru, Octavian Goga, ministrul Culturii și alți membrii ai Guvernului. În baza Articolului 138 din Legea Administrației Locale, comisia județului Maramureș, în ședința din 4 februarie 1938, cedează pe vecie imobilul cuprins în C.F. nr. 1868 nr. 1263, teren 640 de st. pătrați, cu edificiul ridicat numit „Palatul Episcopal din Sighetu Marmației”. Preluarea oficială a fost făcută în zilele de 16-18 aprilie 1938, cu serbări de inaugurare și sfințire, organizate de preotul Ioan Vască, vicar eparhial, și Episcopul Dr. Vasile Stan, viitorul Episcop al Maramureșului, și cu participarea Episcopului Parteniei Ciopron, Episcopul Armatei. În urma Dictatului de la Viena, la data de 1 aprilie 1941, imobilul se intabulează pe statul maghiar. Crucile de pe turnuri au fost doborâte cu focuri de mitralieră de armata de ocupație, iar încăperile au fost devastate. Din data de 31 mai 1945, imobilul revine Episcopiei Ortodoxe, care va folosi Palatul care reședință până în 18 septembrie 1948, când Episcopia a fost desființată de statul comunist ateu, iar în 24 iunie 1949 imobilul va fi trecut în proprietatea județului Maramureș. În data de 16 ianuarie 2006, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului depune cerere de retrocedare înregistrată la Autoritatea Națională de Retrocedare a Proprietăților cu nr. 682971/C. Comisia Specială de Retrocedare, analizând actele depuse la dosarul intern 682971 / 16.01.2006, aferent cererii de retrocedare, constată că:

În temeiul art. 1 alin. (1) și al art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Specială de Retrocedare a decis retrocedarea către Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a imobilului compus din: construcție împreună cu terenul aferent, imobil situat în nr. top. 1263/1, 1263/2, cu obligația de a păstra actualii utilizatori timp de 5 ani. În 7 septembrie 2009 s-a semnat Protocolul de predare-prealuare a imobilului și apoi imobilul a fost intabulat în ianuarie 2010. Palatul va primi o nouă înfățișare cu destinația Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, execuția lucrărilor desfășurându-se pe o perioadă de 23 de luni și care se s-au finalizat in 30 Martie , 2022 . Valoarea proiectului este de 21,6 milioane de lei, din care cofinanțarea Episcopiei este 991,743 lei. Toate acestea fiind puse în faptă dintr-un gând bun și prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, care s-a străduit să îi arate Palatului Episcopal strălucirea de altădată, inaugurarea Palatului Episcopal din Sighetu Marmației urmând să aibă loc în data de 10 iulie 2022 printr-o solemnitate atât bisericeasca cât și civilă cu participarea autorităților bisericești și laice , palatul devenind din acel moment o emblema culturală și arhitecturala a Municipiului Sighet , a Episcopiei Maramureșului și Satmarului și a Nord-Vestului României !

Pr. Vasile Augustin, vicar eparhial